Cum patru adolescenți au transformat o idee internațională într-o conferință de succes cu voluntari și sponsori locali.
Anul trecut am discutat cu Paula și Daria, iar acum a venit rândul să discutăm cu Mario și Teo, cealaltă jumătate a echipei de organizare PeaceJam.
The Fantastic Four care fac evenimentul PeaceJam posibil:
- Ana Paula Maurici, 19 ani, studentă în anul I la Facultatea de Business, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
- Mario-Gabriel Mihăilă, 20 ani, student în anul I la Facultatea de Transporturi, UPB București
- Daria-Maria Petre, 18 ani, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național ,,Nicolae Grigorescu” Câmpina
- Teodora Cristina Pascu, 19 ani, elevă în clasa a XII-a la Liceul Tehnologic Energetic Campina
Cei patru fantastici sunt forțele din spatele PeaceJam Câmpina, o conferință internațională organizată de adolescenți pentru adolescenți. Ei au organizat patru ediții, începând din 2021, inspirându-se din conferințe online din UK în plină pandemie.
Ce este PeaceJam?
Pe scurt, o organizație globală de tineret, înființată în SUA în 1996 de doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace. Este o conferință a păcii, internațională, organizată an de an de către tineri, pentru tineri, abordând diverse teme de interes. Se ține în 41 de țări, printre care și România.
Suntem onorați ca și anul acesta platforma noastră de educație sexuală pentru adolescenți, Savorbimdespresex.ro, este partener media al acestui eveniment organizat de liceeni inimoși.
Evenimentul a crescut de la an la an, reunind:
- 100-150 de adolescenți participanți, care învață activ, din discursuri, dar și prin jocuri și dezbateri în grupuri mici
- 40 de voluntari care ajută la organizarea conferinței,
- 20 de mentori care îi ghidează pe adolescenți
- 20+ speakeri de renume care își împărtășesc cunoștințele pe scenă, dar și prin workshop-uri dedicate
- O mână de sponsori inimoși care susțin acești tineri creativi și ambițioși
Cum a început aventura lor
Mario a aflat de PeaceJam când era în clasa a IX-a, prin profesoara Georgiana Moldoveanu, care i-a invitat la o conferință online din Winchester.
„Am fost participant. Apoi doamna Moldoveanu ne-a zis dacă vrem să facem și noi”, povestește el, amintindu-și cum a început ca voluntar la un concert caritabil în decembrie 2021. “Am fost omul bun la toate. Ca și acum”, spune el zâmbind.
Teo s-a alăturat tot în clasa a IX-a, din dorința de a se implica într-un proiect de voluntariat. “Într-o zi am văzut anunțul despre conferința PeaceJam din 2023 și m-am înscris ca participant. Apoi am vrut să devin mentor, dar nu am putut pentru că nu eram majoră. Așa că m-am înscris ca voluntar.”
Ce înseamnă PeaceJam pentru ei
„E o familie. Am crescut și ne-am dezvoltat împreună”, spune Teo, subliniind legăturile puternice care s-au creat atât între cei patru organizatori, cât și cu voluntarii și participanții.
Și Mario simte la fel: “PeaceJam e o familie. Am crescut în colectivul ăsta.” Apoi adaugă: „Relațiile pe care le avem noi e ceva mai mult decât prietenie. Știu că dacă am vreo problemă pot apela oricând la ei”.
Roluri și provocări în organizare
Teo s-a ocupat de HR și voluntari: „Am discutat cu foarte mulți speakeri, m-am ocupat de documente, am ajutat voluntarii să se descurce la standul de înregistrări”.
Pe de altă parte, Mario a coordonat logistica: “Avem niște roluri definite, dar până la urmă am făcut fiecare de toate. Eu m-am ocupat încă de la început de logistică: du-te, cară, aranjează. Am avut și voluntari pe care m-am bazat, dar am lucrat cu ei, nu am vrut să creadă că eu sunt mai presus”.
Ca student, Mario a simțit presiunea organizării unei ediții mai mult la distanță: „A fost mai greu, a trebuit să facem call-uri pe Meet, la ore târzii pentru că fiecare aveam programul încărcat. Dar când am ajuns în Câmpina, față-n față, toate au mers ca niște rotițe”.
Mai vor tinerii sa se implice in voluntariat, sa facă lucruri fără să fie plătiți? Tinerii de la Câmpina au demonstrat că DA.
“Prima oară când faci voluntariat ai impresia că e o pierdere de timp, dar în timp, după ce cunoști colectivul și îți devine o familie, vii de plăcere. Vii din inima. Mulți profită de orice oportunitate pentru ca îi ajută pe viitor. Cum a fost și cazul nostru. Spre exemplu, Teo a plecat în Anglia cu PeaceJam. Eu nu am apucat pentru că eram cu Bacul.”
Mario, co-organizator PeaceJam Câmpina
Cei patru tineri au învățat și să delege anumite sarcini, responsabilizând astfel voluntarii. “Am avut mare noroc cu voluntarii care s-au descurcat și știau cum să lucreze. Au făcut o muncă excelentă de promovare, PR, postări social media și imaginea PeaceJam”, a adăugat Mario.
Mai mult decât atât, adolescenții care s-au înrolat ca voluntari s-au implicat în tot ce ține de organizare. “Când am aranjat totul ca să fie gata pentru conferință am făcut un lanț uman cu voluntarii. Toată lumea a lucrat și nu trebuia să-i obligam noi. S-au implicat și s-a văzut dorința din partea lor”, a subliniat și Teo.
PeaceJam ca spațiu de creștere
Ambii spun că proiectul i-a schimbat. Teo povestește că a învățat să lucreze cu oamenii și să reacționeze rapid în situații dificile: „Sunt multe lecții pe care le-am învățat. Am învățat cum reacționează anumite persoane în diverse contexte, să luăm o situație din mai multe puncte de vedere, să ne punem în papucii altuia. Puteam învăța doar făcând.”
Mario vorbește despre asumarea responsabilității și despre faptul că s-a schimbat ca om: „Am învățat din toate conferințele cum să fiu matur și să-mi asum responsabilitatea pe care o am, eu sunt o fire mai copilăroasă. Am învățat să fiu 100% acolo. Când există o problemă nu mă panichez. O rezolv. Mi-am dezvoltat gândirea critică.”
El dă și un exemplu concret: „Anul ăsta am fost în situația în care unii participanți nu aveau mâncare. Am avut o pizza la două persoane, dar nu toți au înțeles asta și a trebuit să ne organizăm cât de repede ca să le aducem la următoarea pauză suplimentar.”
Teo la PeaceJam Winchester
Teo, alături de Paula, Daria și câțiva voluntari, a participat la o ediție PeaceJam peste hotare, în Winchester, Anglia, în 2024: „A fost foarte frumos. Winchester fiind oraș micuț din sud a avut un altfel de impact pentru că nu era ideea de oraș mare. Replica noastră la orice pas era: “E ca în filme”.
Ea mai spune că a observat diferențe importante față de România: „Ei pun mai multă importanță pe aspecte de talent, creativitate, de dezvoltare, pe când la noi se pune accent pe învățat și cunoștințe.”
Teo a primit invitație să participe și la PeaceJam în Africa de Sud, dar costurile prea mari au fost un obstacol de netrecut. “Am încercat să găsim niște sponsorizări, dar nu am reușit. Rămâne totuși în our Bucket List”, a explicat ea.
Tocmai de aceea este recunoscătoare familiei, dar și organizatorilor PeaceJam din UK pentru că au putut acoperi cheltuielile de atunci. “A fost puțin dificil cu bugetul. Am plătit biletul de avion din fonduri proprii, iar cei din Anglia au plătit acomodarea. Am împărțit costurile astfel încât să fie bine pentru toată lumea.“
Întrebată ce a învățat din experiența din străinătate, Teo spune că a văzut mai clar cum ar trebui făcută organizarea: „Am văzut greșelile, ce să nu facem, cum să ne organizăm ca oameni, să facem totul din timp vizavi de acte. Paula a reușit să implementeze drive-ul (platformă de stocare) nostru superb, totul într-un singur loc.”
Mario, într-un proiect Erasmus în Grecia
Și Mario a primit invitații să participe la ediții PeaceJam peste hotare, dar lucrurile nu s-au sincronizat. E pe Bucket List-ul lui, fiind o ocazie excelentă de comparație și învățare: „Oriunde ai merge tot e fain pentru că vezi organizarea lor, voluntarii lor și faci o paralelă cu România.”
De altfel, pentru Mario, PeaceJam nu a fost singura aventură care l-a schimbat. În clasa a X-a, cu ajutorul doamnei Moldoveanu, a ajuns într-un proiect Erasmus în Grecia, la doar 16 ani, singur cu avionul. „Nu știam ce se întâmplă. A fost o experiență mișto, ai mei m-au dus până la aeroport. Noroc că am fost mai mulți tineri”, zice el, cu zâmbetul ăla de băiat care abia acum realizează ce-a făcut.
Proiectul era pe sustenabilitate și energie verde, iar Mario a venit acasă cu prieteni din alte țări și cu convingerea că poți învăța foarte multe când ieși din buclă. „A fost interesant să cunosc oameni din diferite țări și să cunosc alte culturi. Cu unii mai țin legătura”, spune el.
Cum s-a simțit succesul ediției
Pentru Teo, momentul în care a realizat că totul a meritat a fost după ceremonia de închidere: „Am realizat cum a evoluat totul când, după ceremonia de închidere, am ieșit pe hol și se dansa. Nu mai știu ce, era ceva banal, dar am văzut pe toată lumea pe rânduri, dansau, fără să-i organizeze cineva. Ei au vrut din dorința de a se distra. Acela a fost momentul când mi-am dat seama ce am realizat, că oamenii sunt uniți și chiar se bucură. Am avut cele mai multe emoții, am început să plâng și am simțit că toată munca ne-a fost răsplătită.”
Și Mario a fost la fel de impresionat la final: „Cel mai frumos feedback a fost când am ieșit din sală și i-am văzut pe toți cu zâmbetul pe buze, dansând fără să le zicem noi nimic. Ne-au luat de mână să dansăm cu ei și am stat toți și ne-am uitat la ei și ne-am zis că asta a fost, am reușit!”
El recunoaște și un moment foarte personal: „Paula, Daria și Teo râdeau de mine când am urcat ultima oară pe scenă și i-am văzut pe toți participanții. Îmi tremura vocea și am realizat că s-a terminat, că am făcut tot. Apoi le-am văzut pe ele plângând și nu mă așteptam, știam că eu sunt mai emotiv.”
Buget, sponsori și digitalizare
Organizarea nu ar fi fost posibilă fără sprijin extern. Teo spune că, de la un an la altul, lucrurile au devenit mai ușoare și pentru că există parteneri constanți: „A fost mai puțin stresant pentru că avem deja sponsorii noștri de câțiva ani care au vrut să ne ajute. Cei de la Restaurant Bella au fost niște scumpi, ne-au oferit mâncarea în fiecare an, ne-au făcut oferte, nu am plătit în totalitate.”
Ea enumeră și alte tipuri de sprijin: „Mulți ne-au ajutat cu servicii, printare de foi, postere, diplome, tricouri. Serviciile lor ne-au scutit de foarte mulți bani.”
Mario și Teo spun că au învățat și să lucreze mai eficient cu documentele și cu platformele digitale. „Digitalizarea ar trebui să fie peste tot și mă bucur că i-am învățat și pe alții”, spune Teo. Mario completează, prin felul în care au lucrat anul acesta, că au încercat să simplifice organizarea: „Acum nu mai erau documentele împărțite la toată lumea, era totul la comun. Și voluntarii au avut acces la drive.”
Ce urmează
Deși Teo va merge la facultate, cei doi spun că vor rămâne implicați în PeaceJam. „Da, să sperăm că se va ține din nou, chiar dacă și eu voi pleca la anul la facultate. Trebuie să rămână cineva din Câmpina să continue tradiția”, e încrezătoare Teo.
Mario adaugă că există deja interes din partea următoarei generații: „Mulți participanți își doresc să devină voluntari, iar mulți voluntari vor să fie mentori. Chiar își dau interesul, nu mă așteptam.”
Pentru Mario, poate cea mai clară dovadă a impactului este chiar în familie: „Fratele meu, care trece acum a VIII-a, mi-a spus că ar vrea să fie și el voluntar. El e o fire închisă, e mai timid, dar a venit la mine după conferință și m-a întrebat dacă mai facem și la anul pentru că vrea să se implice.”
Impactul asupra tinerilor și viitorul lor
„PeaceJam schimbă oameni”, afirmă Mario. “Așa eram și eu la început, foarte timid, nu-mi plăcea să vorbesc cu foarte multă lume, dar PeaceJam m-a ajutat. Acum nu-mi mai este rușine. Am emoții de îmi tremură vocea pe scenă, dar pot să vorbesc cu cineva important”, mărturisește el.
Mario își construiește viitorul în jurul pasiunii pentru transporturi și tehnologie, la Politehnică, dar spune că partea de organizare pe care a experimentat-o la PeaceJam rămâne importantă pentru el. „Profilul facultății este inginerie electrică și telecomunicații. Am făcut alegerea bună. Momentan nu am o idee clară pe ce-o să mă duc pentru că se vor mai ivi oportunități. Îmi place și partea de organizare, să am responsabilitate. Dacă o simt din suflet înseamnă că aia e calea și acolo trebuie să mă duc”, explică el.
Teo, în clasa a XII-a acum, se pregătește să plece la facultate, dar cu planuri clare pe două direcții: inginerie și comunitate. „Am aplicat deja la pre-admiterea la Politehnică și aici voi studia, vreau Inginerie în aviație… Mi se pare incredibil să analizezi cum funcționează anumite mașini, un avion”, spune ea. În același timp, nu renunță la ideea de a schimba ceva acasă: „Îmi doresc să ajut comunitatea mea, să am propriul ONG, vreau să ajung să schimb ceva, să ofer copiilor oportunități. Pe lângă o carieră în inginerie, îmi doresc să ajut comunitatea de acasă, la Provița de Jos.”
Mario și Teo ne arată ce se întâmplă când unui grup de adolescenți li se dă spațiu să greșească. Să învețe. Și să conducă. Dincolo de ateliere, speakeri, voluntari, acte și probleme de rezolvat, PeaceJam a devenit pentru ei o școală de viață. I-a învățat să-și asume decizii, să-și gestioneze emoțiile și să vadă dincolo de propriul traseu, către comunitate.
Nu e întâmplător că vorbesc despre viitor în același limbaj în care vorbesc despre conferință: cu responsabilitate, dar și cu entuziasm.
Mario își caută locul între inginerie și organizare, Teo între aviație și dorința de a porni un ONG în comunitatea în care a crescut.
În spatele acestor planuri stă același punct de plecare: PeaceJam. Locul în care, timp de câțiva ani din adolescența lor au descoperit, pe propria piele, cum un proiect poate chiar să schimbe oameni, începând chiar cu ei.
***PeaceJam Câmpina este un eveniment sponosorizat de o serie de companii locale: Aveuro Internațional, City Print Shop, Birou Notarial Mușat Andreea Roxana, Bella Italia, Protelco, Asociația Solidaritate și Dezvoltare Câmpina. Parteneri media: Savorbimdespresex.ro, Campina TV, Oglinda de Azi, BX Photo.
CITEȘTE ULTIMELE INTERVIURI:
- „PeaceJam schimbă oameni”: cum au devenit Mario și Teo mai mult decât voluntari
Cum patru adolescenți au transformat o idee internațională într-o conferință de succes cu voluntari și sponsori locali. Anul trecut am discutat cu Paula și Daria, iar acum a venit rândul… Citește mai mult: „PeaceJam schimbă oameni”: cum au devenit Mario și Teo mai mult decât voluntari - Când începem, de fapt, discuția despre sex și sexualitate cu copilul?
Nu există o vârstă „perfectă” pentru discuțiile despre sex și sexualitate. Există doar momentul în care copilul începe să întrebe, iar adultul e pregătit să răspundă fără rușine. Mulți părinți… Citește mai mult: Când începem, de fapt, discuția despre sex și sexualitate cu copilul? - “Sexul și banii ne vulnerabilizează”. De ce încă ne e rușine să vorbim despre sex
Gina Boiculese, psiholog clinician și sexolog, explică de ce sexualitatea n-ar trebui să mai fie un subiect „între patru pereți”. Și cum să facem să spargem mitul rușinii atunci când… Citește mai mult: “Sexul și banii ne vulnerabilizează”. De ce încă ne e rușine să vorbim despre sex