Starea sănătății sexuale și reproductive în România. Cum stăm în 2024? 

După căderea regimului comunist, perioadă marcată de politici restrictive, starea sănătății sexuale și reproductive s-a îmbunătățit semnificativ în România. Dar după toată această evoluție, în ultimii 10 ani am mers cu frâna de mână trasă. Care a fost cauza și… ce e de făcut?

Așadar, în primele două decenii de democrație, în România am avut parte de o educație sexuală cuprinzătoare în școli, acces la servicii de planificare familială și servicii de avort. 

Dar, după ce am intrat în Uniunea Europeană, am luat piciorul de pe accelerație. Începând cu 2007, țara noastră nu a mai fost eligibilă la capitolul asistență pentru dezvoltare externă, iar fondurile UE au fost redirecționate către alte priorități.

Iar de atunci, fără o finanțare stabilă, am batut pasul pe loc. După un sprint bun, acum, sănătatea sexuală și reproductivă în România reprezintă o provocare, fiind caracterizată de resurse necorespunzătoare și o lipsă de conștientizare care împiedică tinerii, și mai ales femeile, să își exercite drepturile. Aceasta este concluzia unei cercetări calitative privind drepturile noastre sexuale și reproductive, și mai ales accesul la astfel de servicii, realizată în ianuarie 2024 de organizația Plan International Romania în colaborare cu Grupul Altamont. 

Citește și: Sănătatea sexuală și reproductivă. Tu știi ce drepturi ai?

Finanțarea pentru sănătatea sexuală și reproductivă (SRHR) a devenit limitată în ultimul deceniu. În plus, serviciile care anterior erau accesibile prin finanțare publică au fost reduse. Deși drepturile la aceste servicii există încă, atât în legislația și reglementările UE, cât și în cele naționale. 

Așadar avem legislație, dar nu avem buget pentru serviciile de sănătate reproductivă:

• planificarea familială,
• contracepție,
• avort
• și îngrijire medicală a mamei.

Cu o educație sexuală aproape inexistentă, cea mai recentă statistică plasează România pe un indezirabil loc doi în topul sarcinilor la adolescente în UE.

În România, aproximativ 35–40 de nașteri la 1.000 au fost de la femei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, care este de două ori media la nivel european (UNICEF, 2021).

Îngrijorător este faptul că prevalenţa mamelor sub 15 ani este în creştere, conform aceluiași raport.

Mai mult decât atât, raportul celor de la Plan International arată că, la nivelul României, infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) sunt insuficient raportate, ne confruntăm cu violență bazată pe gen și violență sexuală ridicată și avem dificultăți adânc înrădăcinate în ceea ce privește contracepția, accesul la asistență medicală și primirea educației sexuale adecvate. Toate acestea sunt probleme serioase care așteaptă o rezolvare. Iar guvernul României este cel care are rolul mandatat în gestionarea sănătății publice și în facilitarea accesului la drepturile acordate legal cetățenilor.

Sănătatea sexuală și reproductivă în România, la zi

• “Accesul la serviciile și informațiile SRHR a scăzut în România ca urmare a politicilor guvernamentale actuale. Există cunoștințe și înțelegeri limitate despre drepturile noastre sexuale și reproductive, în special în ceea ce privește avortul.
• În ciuda faptului că avortul este legal, mulți medici refuză să-l efectueze în clinicile publice. De asemenea, nu oferă trimiteri, așa cum sunt obligați prin lege să facă. Uneori, acest lucru este din convingeri religioase autentice. Dar există multe exemple de medici care citează motive religioase ca pretext, dar apoi se oferă să efectueze avortul într-o clinică privată contra cost.
• Lipsa unui plan strategic coerent pentru prevenirea și eradicarea transmiterii HIV/SIDA este evidentă prin rata scăzută a testării HIV, lipsa datelor și alocarea bugetară insuficientă la Ministerul Sănătății pentru strategiile de prevenție și tratament.
• SRHR în România este împiedicat în continuare de atitudini conservatoare, obstacole birocratice și un sistem de sănătate subfinanțat. Acest lucru duce la limitarea accesului la contracepție și avort, precum și la sănătatea reproductivă holistică, inclusiv îngrijirea prenatală, intranatală și postnatală.”

(extras din raportul realizat Plan International Romania în colaborare cu Grupul Altamont, 2024)

Citește și: EDITORIAL: De ce ne este frică de educația sexuală?

Concluzia este simplă, dar tragică. La baza regresului României în domeniul sănătății sexuale și reproductive se află o serie de factori:

• moștenirea istorică din timpul comunismului cu politici foarte restrictive,
• schimbările politice care nu au permis crearea unei strategii coerente la nivel de țară
• și sprijinul extern în scădere.

Recomandări pentru îmbunătățirea sănătății sexuale și reproductive în România

Așadar, ce e de făcut? Avem mai jos o parte din recomandările elaborate în cadrul cercetării, împreună cu organizațiile societății civile din România:

• Guvernul României să asigure exercitarea deplină a SRHR în acord cu legislația românească și cu standardele europene, inclusiv în legătură cu asistență medicală adecvată și acces la avort.
• Să se asigure acces liber la contracepție, mai ales pentru grupurile marginalizate, cu scopul de a preveni ratele ridicate de sarcini nedorite inclusiv în rândul tinerelor adolescente.
• Îmbunătățirea îngrijirii respectuoase acordată mamei, inclusiv a îngrijirii pre-, intra- și postnatale, inclusiv reforme în materie de educație și instruire.
• Instruirea lucrătorilor din domeniul medical pe probleme de sănătate sexuală și reproductivă și drepturile aferente, inclusiv managementul clinic al violului.
• Autoritățile responsabile cu educația din România să implementeze predarea educației sexuale cuprinzătoare (ESC), relațiile respectuoase și prevenirea violenței bazate pe gen de la vârste timpurii ca elemente standard din cadrul programei școlare. ESC trebuie să fie văzută ca o componentă integrantă a prevenției sarcinilor nedorite, avorturilor și scăderii ratei bolilor cu transmitere sexuală. Cursurile de educație sexuală cuprinzătoare reprezintă o oportunitate și de a oferi adolescenților informații despre cum să se protejeze de riscurile de exploatare și abuz sexual atât online, cât și față în față. Totodată, e recomandat ca aceasta să abordeze și orientarea sexuală și identitatea de gen.
• Inițierea și sprijinirea proiectelor care se axează specific pe populațiile marginalizate.
• Guvernul României, furnizorii de servicii SRHR și societatea civilă să conlucreze pentru a se asigura că publicul român are acces facil la informații bazate pe fapte și informații bazate pe drepturi. Aceasta ar include accesul online gratuit și confidențial online, telefonic, pe rețelele sociale și accesul personal la informațiile SRHR. Să fie disponibile portaluri de informare online care să vizeze atât tinerii, cât și informații pentru părinți cu privire la modul în care să discute cu copiii lor despre sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente.

Dicționar de termeni: 

ESC – Educației Sexuale Cuprinzătoare

ITS – Infecție cu Transmitere Sexuală

HIV – Virusul Imunodeficienței Umane

Plan International – o organizație independentă de dezvoltare și umanitară care promovează drepturile copiilor și egalitatea pentru fete

SRHR – Sexual and Reproductive Health and Rights, în traducere înseamnă sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente

Surse:

Cercetare calitativă privind SRHR realizată de Plan International Romania în colaborare cu Grupul Altamont, 2024. Aceasta poate fi citită integral aici: https://plan-international.org/uploads/sites/101/2024/08/RO_SRHR_IN_Romania_Report_2024.pdf

Raportul UNICEF „Sarcina la adolescent”: https://www.unicef.org/romania/media/4086/file/Raport Sarcina la Adolescente in Romania.pdf 

Sursa foto: Pexels