Educația sexuală începe de la naștere. Fie că vrem, fie că nu. Dar oare știm noi cu exactitate ce este educația sexuală? Înainte de a respinge ideea, zic să o cunoaștem puțin!
Indiferent de opinia pe care ne-am format-o pe seama acestui subiect, nu putem contesta știința. Iar știința ne spune că, pe măsură ce cresc, copiii și adolescenții acumulează treptat cunoștințe și își formează imagini, valori, atitudini și abilități legate de corpul uman, relaţiile intime și sexualitate.
“Bebelușii învață încă de la naștere valoarea și plăcerea contactului fizic, a căldurii și intimității. La scurt timp după aceasta, ei învață ce este „curat” și ce este „murdar”. Mai târziu, copiii învață diferența dintre bărbați și femei, precum și diferența dintre persoane apropiate și străini.”
„Standarde pentru educația sexuală în Europa”, 2010, Germania
Părinții sunt cei care, în primul rând, încă de la naştere trimit mesaje copiilor lor care se referă la corpul uman și intimitate. Cu alte cuvinte, conștienți sau nu, ei sunt implicați în educația sexuală.
Dar ce este educația sexuală?
Există mai multe documente care definesc și descriu educația sexuală. Europa se ghidează după două documente-cheie:
- Standardele pentru Educația Sexuală în Europa (2010), publicate de Biroul European al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Centrul federal german pentru educație în domeniul sănătății (BZgA).
- Ghidul Tehnic Internațional pentru Educația Sexuală (ITGSE) din 2018 al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și al altor agenții ONU (actualizat în 2018 de la versiunea inițială din 2009).
Ambele documente oferă o perspectivă similară asupra conceptului de educație sexuală și prezintă o imagine de ansamblu asupra subiectelor care ar trebui discutate în educația sexuală pentru diferite grupe de vârstă.
Standardele (OMS) oferă o abordare potrivită regiunii europene, pe când Ghidul (UNESCO) prezintă informații valabile la nivel global.
Standardele pentru Educația Sexuală în Europa, OMS, 2010:
„Educația sexuală holistică, adesea denumită educația sexuală cuprinzătoare, este învățarea despre aspectele cognitive, emoționale, sociale, interactive și fizice ale sexualității.
Educația sexuală începe devreme în copilărie și progresează în adolescență și maturitate.
Pentru copii și tineri, are ca scop sprijinirea și protejarea dezvoltării sexuale.
Treptat, oferă copiilor și tinerilor informații, abilități și valori pozitive:
- pentru a-și înțelege și a se bucura de sexualitatea lor,
- pentru a avea relații sigure și împlinite
- și pentru a-și asuma responsabilitatea pentru sănătatea și bunăstarea sexuală proprie și a celorlalți.”
Ghidul Tehnic Internațional pentru Educația Sexuală ITGSE, UNESCO, 2009 (actualizat 2018)
„Educația sexuală reprezintă învățarea despre aspectele cognitive, emoționale, fizice și sociale ale sexualității. Acesta își propune să doteze copiii și tinerii cu cunoștințe, abilități, atitudini și valori care îi vor împuternici:
- să aibă sănătate, bunăstare și demnitate;
- să dezvolte relații sociale și sexuale respectuoase;
- să ia în considerare modul în care alegerile lor afectează propria bunăstare și a celorlalți;
- să înțeleagă și să asigure protecția drepturilor lor pe tot parcursul vieții.
Educația sexuală reprezintă un domeniu de interes pentru instituțiile europene. Iată care este și adordarea agreată de Parlamentul European, conform Rezoluției din 24 iunie 2021 referitoare la situația sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente în UE, în contextul sănătății femeilor.
Așadar, „educația sexuală oferă informații exacte din punct de vedere științific și adecvate vârstei cu privire la sexualitate:
- anatomia și fiziologia sexuală și a reproducerii;
- consimțământul, pubertatea și menstruația;
- reproducere, contracepția modernă, sarcină și naștere;
- infecțiile cu transmitere sexuală și combaterea violenței bazate pe gen, inclusiv a practicilor dăunătoare precum căsătoriile forțate între minori și mutilarea genitală a femeilor;”
Citește și: Starea sănătății sexuale și reproductive în România. Cum stăm în 2024?
Care este concluzia? Educația sexuală a fost întotdeauna și continuă să fie un subiect sensibil. Părerile diferă cu privire la ceea ce ar trebui predat și de la ce vârstă, rolul pe care ar trebui să îl joace școlile și părinții în educația sexuală și cum ar trebui să fie ea predată. E greu de obținut un consens chiar la nivel de țară, darămite în întreaga Europă. Tocmai de aceea, programele de educație sexuală au un conținut foarte variat de la o țară la alta, diferă chiar și denumirile sau modul de punere în practică.
Însă aceste Standarde și Ghidul au fost create tocmai pentru a aduce puțină claritate și unitate în modul de abordare al educației sexuale în rândul copiilor și tinerilor. În plus, la nivel internațional există studii care arată eficiența programelor de educație sexuală, iar statisticile ilustrează ce se întâmplă în absența ei.
Dicționar:
BZgA – Centrul federal german pentru educație în domeniul sănătății, un centru colaborator al OMS Europa în domeniul sănătății sexuale și reproducerii.
ITGSE – Ghidul Tehnic Internațional pentru Educația Sexuală
UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
Surse:
Ghidul Tehnic Internațional pentru Educația Sexuală (ITGSE) din 2018 al UNESCO. Documentul poate fi citit integral aici: https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000260770
Standardele pentru Educația Sexuală în Europa, OMS, 2010. Documentul poate fi citit integral aici: https://www.bzga-whocc.de/en/publications/standards-for-sexuality-education/
Cover foto: Pexels