Sălășluia-în*, un bărbat puternic, nu foarte înalt, smead** la piele, care mirosea tot timpul a procreere, ținea niște scaune în mâini și ieșea dintr-o curte.
O femeie cu batic pe cap îl privi de după gard.
El trecu spre drum, iar ea se tot întoarse să-l urmărească din ochi.
Omul, Sălășluia-în, se opri și privi la ea.
Femeia, încă în putere, dar cu anii adunați spre șaizeci, scoase ceva dintr-o geantă. Lângă ea, stătea o fată frumoasă, înaltă, de vreo treizeci de ani.
Din geantă, femeia găsi un creion și o bucată de hârtie, pe care mâna ei scrise ceva, ca o invocație mută.
Zeul sexului a înțeles. Femeia era una dintre vechile lui urmașe, dintre cele care îi simțiseră adierea. Avea zece copii, iar partenerul de procreere îi murise. Dar în privirea ei încă ardea dorința de a fi iubită.
Atunci Zeul Sexului hotărî: să fie ea!
De data aceasta, să fie iubită. Și simți că omul, Sălășluia-în, cel smead și puternic, putea fi calea spre fericirea ei.
Peste nouă luni, poate zece, urma să vină pe lume o fetiță. O ființă pe care zeul sexului și-o asumase numai el.
Iar cei doi muritori, uniți de voința lui, au rămas împreună până la sfârșitul vieților lor de muritori.
Explicații:
*Sălășluia-în – Așa se numește bărbatul în care trăia Zeul Sexului (adică Sălășluia în) în acel moment
**smead – (Despre oameni) Cu fața negricioasă și palidă
CITEȘTE ULTIMELE ARTICOLE: